tigaie

română

Etimologie

Din bulgară тиган (tigan), sârbocroată tiganj.

Pronunție

• AFI: /tiˈga.je/

Substantiv

Declinarea substantivului tigaie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tigaie	tigăi
Articulat	tigaia	tigăile
Genitiv-Dativ	tigăii	tigăilor
Vocativ	tigaie	tigăilor

1. vas de bucătărie de formă rotundă, cu marginea joasă și cu o coadă lungă, întrebuințat la prăjit.
2. (reg.) cratiță cu două toarte în care se fierbe mâncarea.
3. mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de pușcă.

Cuvinte derivate

• tigăiță

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online