urzica

română

Etimologie

Din urzică.

Pronunție

• AFI: /ur.zi'ka/

Verb

Conjugarea verbului urzica
Infinitiv	a urzica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	urzic
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să urzice
Participiu	urzicat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (-și) produce o usturime dureroasă (și o bășicare) a pielii prin atingere de sau cu urzici ori de sau cu alte plante (ori animale) urticante.
2. (v.tranz.) (fig.) a ironiza, a persifla.

Cuvinte derivate

• urzicare
• urzicat
• urzicător
• urzicătură

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cazuri
• cruzia

Referințe

• DEX '98 via DEX online