vineriță
Etimologie
Pronunție
- AFI: /vi.ne'ri.ʦə/
Substantiv
Declinarea substantivului vineriță | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | vineriță | vinerițe |
Articulat | vinerița | vinerițele |
Genitiv-Dativ | vineriței | vinerițelor |
Vocativ | vineriță | vinerițelor |
- (bot.) (Ajuga reptans) plantă erbacee cu frunzele de la bază așezate în formă de rozetă, cu flori albastre, roșii sau albe, dispuse în spic în vârful tulpinii, care se întrebuințează ca plantă medicinală; vinețică.
Sinonime
- (bot.) (livr.) lavrentină, (reg.) tămâiță, vinețică
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online