wolf
 Vezi și : Wolf
|
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
wolf
(English)
Etimologie
Din engleza medie wolf, care provine din engleza veche wulf, ƿulf < proto-germanică *wulfaz.
Înrudit cu friziană (de vest) wolf, neerlandeză wolf, germană Wolf, daneză ulv și suedeză ulv.
Pronunție
Substantiv
wolf, pl. wolves
- (zool.) lup
- (fig.) donjuan, afemeiat, fustangiu, crai, craidon
- (muz.) notă neplăcută
- This cello has a terrible wolf on the D string around 'F'.
- (entom.) larvele mai multor specii de gândaci și molii cereale
- The bee wolf.
- (fig.) om rapace, lup; (spec.) ananghie, nevoie, strâmtoare
- They toiled hard to keep the wolf from the door.
- (entom.) gen de vierme dăunător, care infestează hambare
- (ieșit din uz, med.) lupus
- (maș.) lup bătător
Sinonime
- 3: (muz.) wolf tone, wolf note
- 5: starvation
- 7: (med.) lupus
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- grey wolf, gray wolf
- Mexican wolf
- red wolf
- sea wolf
- she-wolf
- Tasmanian wolf
- white wolf
- wolf cub
- wolf interval
- wolf tone
Cuvinte apropiate
Expresii
Vezi și
Verb
| Conjugarea verbului to wolf | |
| Infinitiv | to wolf |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
wolfs |
| Trecut simplu | wolfed |
| Participiu trecut | wolfed |
| Participiu prezent | wolfing |
Sinonime
Anagrame
Referințe
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /wolf/
Substantiv
| Declinarea substantivului wolf | ||
| m. | Singular | Plural |
| Substantiv | wolf | wolven |
| Diminutiv | wolfje | wolfjes |
Cuvinte derivate
(Frysk)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
wolf