zambilă
Etimologie
Din turcă sümbül < persană سنبل (sombol).
Pronunție
- AFI: /zam'bi.lə/
Substantiv
Declinarea substantivului zambilă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | zambilă | zambile |
Articulat | zambila | zambilele |
Genitiv-Dativ | zambilei | zambilelor |
Vocativ | zambilo | zambilelor |
- (bot.) (Hyacinthus orientalis) plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunzele crescute dintr-un bulb, cu flori albe, roz, violete sau albastre, așezate în ciorchine la vârful tulpinii și plăcut mirositoare.
Sinonime
- (bot.) (rar) iacint, (reg.) floarea-viorelei, (prin Transilv.) acintuș
Cuvinte compuse
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|