viorea
Etimologie
Din vioară + sufixul -ea, -ică.
Pronunție
- AFI: /vi.oˈre̯a/
Substantiv
Declinarea substantivului viorea | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | viorea | viorele |
Articulat | vioreaua | viorelele |
Genitiv-Dativ | viorelei | viorelelor |
Vocativ | viorea | viorelelor |
- (bot.) toporaș.
- (bot.) (Scilla bifolia) plantă erbacee din familia liliaceelor, din al cărei bulb cresc două-trei frunze lunguiețe și o tulpină care poartă flori albastre, roz sau albe.
Sinonime
- Viola odorata: (bot.) toporaș, violetă, (rar) violă, (reg.) călțunaș, cârligel, cocoșel, garoafă, găurea, micsandră, micșunea, nemțoaică, tămâioară, vioară, floare-domnească, flori-mărunte (pl.), flori-mărunțele (pl.), zambilă-de-câmp
- Viola alpina: (bot.) toporaș, viorică, (reg.) micșunea-de-munte
- Viola hirta: (bot.) (reg.) micșunea, tămâioară, toporași (pl.)
- Scilla bifolia: (bot.) (rar) scila (art.), (reg.) mereoară, zambilă
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare (Viola)
|
|
plantă; floare (Scilla bifolia)
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online