îmbăta

Vezi și : îmbată, îmbătă

română

Din latină *imbibitare (< bibitus, „beat”).

Conjugarea verbului (se) îmbăta
Infinitiv	a (se) îmbăta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) îmbăt
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) îmbete
Participiu	îmbătat
Conjugare	I

(v.refl. și tranz.) (fact.) a ajunge sau a face pe cineva să ajungă în starea de beție, a (se) ameți cu băutură; a (se) chercheli, a (se) aghesmui.
S-a cam îmbătat cu rachiu.
(v.tranz. p. anal.) (despre mirosuri puternice) a produce o stare asemănătoare cu beția; a ameți.
(v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) încânta, a (se) ameți, a (se) tulbura.
M-am îmbătat de bucurie.

1: (se) ameți, (se) chercheli, (se) turmenta, (livr.) (se) griza, (pop.) (se) turlăci, (prin Transilv.) (se) amnări, (Mold.) (se) chefălui, (Transilv. și Ban.) (se) șumeni, (fam.) (se) abțigui, (se) învinoșa, (se) matosi, (fam. fig.) (se) afuma, (se) aghesmui, (se) căli, (se) ciupi, (se) cârpi, (se) magnetiza, (se) pili, (se) sfinți, (se) tămâia, (se) trăsni, (se) turti, (rar fig.) (se) târnosi, (se) turci, (reg., fig.) (se) flecui, (se) oțeli, (arg.) (se) mahi, (se) matoli

A (se) îmbăta lulea (sau tun, turtă, criță) = a (se) îmbăta foarte tare
A (se) îmbăta cu apă rece (sau chioară) = a (se) amăgi, a (se) înșela

a ajunge în stare de ebrietate (în urma consumării excesive de alcool)

Din îmbăta.