conservator
Etimologie
Din franceză conservatoire, germană Konservatorium.
Pronunție
- AFI: /kon.ser.va'tor/
Substantiv
Declinarea substantivului conservator | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | conservator | conservatoare |
Articulat | conservatorul | conservatoarele |
Genitiv-Dativ | conservatorului | conservatoarelor |
Vocativ | conservatorule | conservatoarelor |
- instituție de învățământ de grad superior, unde se studiază muzica, (în trecut) și arta dramatică, și unde se formează compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din franceză conservateur < latină conservator.
Adjectiv
Declinarea adjectivului conservator | ||
Singular | Plural | |
Masculin | conservator | conservatori |
Feminin | conservatoare | conservatoare |
Neutru | conservator | conservatoare |
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
Declinarea substantivului conservator | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | conservator | conservatori |
Articulat | conservatorul | conservatorii |
Genitiv-Dativ | conservatorului | conservatorilor |
Vocativ | conservatorule | conservatorilor |
- persoană care păstrează, conservă.
- persoană care este atașată de tradiție, în viața politică, economică și culturală.
- persoană însărcinată cu conducerea unui muzeu, unei biblioteci, unei colecții etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
Declinarea substantivului conservator | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | conservator | conservatoare |
Articulat | conservatorul | conservatoarele |
Genitiv-Dativ | conservatorului | conservatoarelor |
Vocativ | conservatorule | conservatoarelor |
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
(English)
Variante
- (ieșit din uz) conservatour
Etimologie
Din anglo-normandă conservatour, care provine inevitabil din latină conservator („conservator”), din conservo („a conserva, a păstra”).
Pronunție
- AFI: /ˈkɒnsə(r)ˌveɪtə(ɹ)/, /kənˈsɜrvətə(ɹ)/
Substantiv
conservator, pl. conservators
- conservator, gardian
- The conservator salvaged antiquities from Ancient Egypt.
- (jur.) curator, custode
- (p.ext.) ofițer, șerif
- (la catolici; bis.) judecător
- (arte) conservator, restaurator
- This magnificent painting was restored by our conservator.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Referințe
Etimologie
Din neerlandeză medie conservateur < neerlandeză veche conservatoer, conservateur.
Inevitabil din franceză conservateur, care provine din latină conservator („conservator”) < din conservo („a conserva, a păstra”).
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului conservator | ||
m. | Singular | Plural |
Substantiv | conservator | conservators, conservatoren |
Diminutiv | - | - |
- (arte) conservator, restaurator
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din cōnservātus („conservat, păstrat”) + -or.
Pronunție
- AFI: /kon.serˈwaː.tor/
Substantiv
Declinarea substantivului cōnservātor | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | cōnservātor | cōnservātōrēs |
Genitiv | cōnservātōris | cōnservātōrum |
Dativ | cōnservātōrī | cōnservātōribus |
Acuzativ | cōnservātōrem | cōnservātōrēs |
Ablativ | cōnservātōre | cōnservātōribus |
Vocativ | cōnservātor | cōnservātōrēs |
Sinonime
Cuvinte apropiate
Etimologie
Din cōnservō.
Verb
- forma de persoana a II-a singular la viitor pasiv imperativ pentru cōnservō.
- forma de persoana a III-a singular la viitor pasiv imperativ pentru cōnservō.