arsură
Etimologie
Din latină arsura.
Pronunție
- AFI: /ar'su.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului arsură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | arsură | arsuri |
Articulat | arsura | arsurile |
Genitiv-Dativ | arsurii | arsurilor |
Vocativ | arsură | arsurilor |
- faptul de a arde; faptul de a produce o senzație dureroasă, usturătoare.
- rană produsă cuiva de foc, de căldură, de un agent chimic etc.; senzație usturătoare pricinuită de o boală, de sete etc.
- parte a unui obiect atinsă sau stricată de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive; stricăciune produsă pe un obiect de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive.
- loc unde a ars o pădure.
- strat de oxid produs pe suprafața unei piese metalice în timpul laminării la cald, al forjării sau al tratamentului termic.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online