cicoare
Etimologie
Din latină *cĭchōria (= cĭchōrium) < greacă antică ϰιχώριον (kichórion).
Pronunție
- AFI: /ʧi'ko̯a.re/
Substantiv
Declinarea substantivului cicoare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cicoare | cicori |
Articulat | cicoarea | cicorile |
Genitiv-Dativ | cicorii | cicorilor |
Vocativ | cicoare | cicorilor |
- (bot.) (Cichorium intybus) plantă erbacee cu flori albastre, trandafirii sau albe, cultivată pentru rădăcinile sale.
- (p.ext.) surogat de cafea preparat din rădăcina plantei descrisă mai sus.
Cuvinte compuse
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
Etimologie
Din latină *cĭcāla, forma vulgară în loc de cĭcāda.
Rezultatul normal (*cicară) pare să fi suferit influența cuvântului anterior. Confer și cicăli.
Substantiv
Declinarea substantivului cicoare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cicoare | cicori |
Articulat | cicoarea | cicorile |
Genitiv-Dativ | cicorii | cicorilor |
Vocativ | cicoare | cicorilor |
- (entom.) (Cicada orni) insectă galbenă-castanie, cu spinarea neagră, cu aripile străvezii și lungi, cu capul lat și cu ochii mari.
Sinonime
- (entom.) cicadă, (reg.) greier-de-toamnă
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
insectă
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online