cremene

română

Etimologie

Din bulgară кремен (kremen), крeмeни (kremeni) (confer кремък (kremǎk)) < din proto-slavă *kremy.

Pronunție

• AFI: /ˈkre.me.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului cremene
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cremene	cremeni
Articulat	cremenea	cremenile
Genitiv-Dativ	cremenii	cremenilor
Vocativ	cremene	cremenilor

1. varietate de rocă sedimentară silicioasă, alcătuită din calcedonie, opal și cuarț, care are proprietatea să producă scântei atunci când este lovită cu obiecte de oțel.
2. bucățică de cremene folosită la scăpărat cu amnarul.
3. bucățică de cremene care înlocuia la armele vechi capsa de aprindere și care, lovită de cocoș, producea scântei și aprindea praful de pușcă.

Cuvinte derivate

• încremeni

Expresii

• Cât ai da în cremene = într-o clipă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online