gâdila

română

Variante

• gâdili

Etimologie

Din turcă gıdıklamak, de unde provine și neogreacă (și Brusa) γιδιλίζω (gidilízo), bulgară gădeličkam, albaneză guduljis.

Pronunție

• AFI: /gɨ.di'la/

Verb

Conjugarea verbului (se) gâdila
Infinitiv	a (se) gâdila
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) gâdil
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) gâdile
Participiu	gâdilat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a produce, prin atingeri ușoare asupra unor părți ale corpului, o senzație particulară, care provoacă cuiva un râs convulsiv nestăpânit.
2. (v.refl.) a fi sensibil la asemenea atingeri (reacționând printr-un râs convulsiv).
3. (fig.) a produce cuiva o senzație plăcută, o plăcere; a flata (în mod exagerat) pe cineva.
4. (argou) (despre un hoț de buzunare) a sesiza, a observa esențialul.
5. (argou) (despre victima unui hoț de buzunare) a-și da seama că hoții încearcă să-l fure.

Cuvinte derivate

• gâdilci
• gâdilare
• gâdilat
• gâdilătură
• gâdileală
• gâdilicios

Traduceri

a produce, prin atingeri ușoare, o senzație care provoacă râs

bosniacă: golicati (bosanski) bulgară: гъделичкам (български) catalană: pessigollejar (català) cehă: lechtat (čeština) chineză: 胳肢 (中文) (gézhi) croată: golicati (hrvatski) engleză: tickle (English) esperanto: tikli (Esperanto) faroeză: kitla (føroyskt) finlandeză: kutittaa (suomi) franceză: chatouiller (français) germană: kitzeln (Deutsch) greacă: γαργαλάω (Ελληνικά) (gargaláo) hindi: गुदगुदाना (हिन्दी) (gudgudānā)

islandeză: kitla (íslenska) italiană: solleticare (italiano) japoneză: くすぐる (日本語) (kusuguru) maghiară: csiklandoz (magyar) neerlandeză: kietelen (Nederlands), kriebelen (Nederlands) poloneză: łaskotać (polski) portugheză: fazer cócegas a (português), titilar (português) rusă: щекотать (русский) sârbă: голицати (српски / srpski) (golicati) siciliană: cadugghiari (sicilianu) spaniolă: hacer cosquillas (español), cosquillear (español) suedeză: kittla (svenska) turcă: gıcıklamak (Türkçe), gıdıklamak (Türkçe)

Referințe

• DEX online