lambă
română
Etimologie
Din turcă lâmba.
Pronunție
- AFI: /'lam.bə/
Substantiv
| Declinarea substantivului lambă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lambă | lambe |
| Articulat | lamba | lambele |
| Genitiv-Dativ | lambei | lambelor |
| Vocativ | lambă | lambelor |
- lanț care leagă crucea proțapului unui car cu capetele osiei; vătrai.
- parte proeminentă a unei piese de lemn sau de metal care se îmbucă în scobitura corespunzătoare a altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă; feder.
- vergea lată de lemn care se introduce (cu fiecare jumătate din lățimea ei) în ulucele a două scânduri pentru a le îmbina.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online