lele
română
Etimologie
Creație expresivă din limbajul copiilor (DAR; Iordan, BF, IX, 150), comună unui mare număr de idiomuri: confer greacă λαλά (lalá, "bunică"), λαλᾶς (lalãs, "bunic"), albaneză lala ("mătușă"), lale ("unchi"), ljaljë ("titlu de curtoazie"); turcă lela ("doamnă"), lolo ("prostituată"); bulgară lĕlja ("mătușă"), bulgară lelĕk ("unchi"); genoveză. lalla ("mătușă"); spaniolă lela ("doamnă; stăpână").
E puțin probabilă derivația din slavă, susținută de Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 169; și Conev 58; și mai puțin chiar cea din numele Leila (Roesler 597). Este un cuvânt de uz comun (ALR, I, 164).
Pronunție
- AFI: /'le.le/
Substantiv
| Declinarea substantivului lele | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lele | invariabil |
| Articulat | lelea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | lelei, lelii | invariabil |
| Vocativ | ' | ' |
- termen de respect cu care se adresează la țară un copil sau o persoană mai tânără unei femei în vârstă sau cu care vorbește despre ea.
- Lelea Maria, vecina noastră.
- (în poezia populară) femeie (tânără) iubită.
- (fig.) femeie rea sau imorală.
Sinonime
- 1: leliță, mătușă, țață, (pop.) tătăișă, (reg.) dadă, daică, leică, nană, (Olt.) țaică, (Ban.) uină
- 3: cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă
Cuvinte derivate
Paronime
Expresii
- Fecior (sau pui, fiu) de lele = om șmecher, șiret, ticălos
- A umbla frunza (sau în dorul) lelii = a umbla fără rost, degeaba
Traduceri
femeie tânără