monta
![]() |
Etimologie
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului monta | |
Infinitiv | a monta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
montez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să monteze |
Participiu | montat |
Conjugare | I |
I.
- (v.tranz.) a fixa la locul lor diferite piese ale unui sistem tehnic; a asambla, a îmbina.
- a fixa, a amplasa la locul de funcționare o parte a unui mecanism, a unui obiect.
- A monta un utilaj.
- a fixa pietre prețioase într-o bijuterie.
- a pregăti reprezentarea unui spectacol artistic, a pune în scenă.
- (fig.) a pune la cale.
- a întărâta pe cineva împotriva cuiva; a ațâța.
II.
Sinonime
Antonime
I.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a asambla; a instala
|
Etimologie
Din montă.
Pronunție
Substantiv
- forma de singular articulat pentru montă.