egalitate
română
Etimologie
Din franceză égalité.
Pronunție
- AFI: /e.ga.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului egalitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | egalitate | egalități |
| Articulat | egalitatea | egalitățile |
| Genitiv-Dativ | egalității | egalităților |
| Vocativ | egalitate | egalităților |
- faptul de a fi egal, stare a două sau a mai multor lucruri egale între ele.
- uniformitate, uniformizare.
- (sport) situație în care mai mulți participanți realizează același număr de puncte în cadrul aceluiași concurs.
- principiu potrivit căruia tuturor oamenilor și tuturor statelor sau națiunilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri, prevăzute de regula de drept; situație în care oamenii se bucură de aceleași drepturi și au aceleași îndatoriri. (mat.) relație între două sau mai multe cantități, elemente, termeni etc. egali; expresie a acestei relații, scrisă cu ajutorul semnului egal.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online