ploșniță
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Confer slavă ploskŭ ("turtit"), confer ploscă și poloneză ploszczyca, cehă ploštice, rusă plosčica (Cihac, II, 266; Tiktin), rusă bloščica (Pascu, Arch. Rom., VII, 559). Cihac explică fonetismul român cu ajutorul unei încrucișări cu plesni ("a pocni").
Pronunție
- AFI: /ˈploʃ.ni.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului ploșniță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ploșniță | ploșnițe |
| Articulat | ploșnița | ploșnițele |
| Genitiv-Dativ | ploșniței | ploșnițelor |
| Vocativ | ' | ' |
- (Cimex lectularius) insectă parazită, de culoare roșie, cu corpul turtit și cu miros urât caracteristic, care trăiește prin crăpăturile pereților sau ale mobilelor și se hrănește cu sângele omului.
Sinonime
- păduche-de-lemn, (reg.) părăscuță, polușcă, (Olt. și Transilv.) stelniță, (Transilv.) păduche-de-perete, (reg.) cince
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
insectă
|
|