ruletă
română
Etimologie
Din franceză roulette.
Pronunție
- AFI: /ru'le.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului ruletă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ruletă | rulete |
| Articulat | ruleta | ruletele |
| Genitiv-Dativ | ruletei | ruletelor |
| Vocativ | ruletă | ruletelor |
- instrument folosit pentru măsurarea lungimilor și distanțelor, format dintr-o panglică lungă de pânză sau de oțel împărțită în centimetri și care se strânge, prin rulare, într-o casetă cilindrică prin acționarea unei manivele.
- instalație folosită la unele jocuri de noroc, formată dintr-un disc împărțit în compartimente numerotate și dintr-o bilă care se învârtește o dată cu discul, indicând, la oprire, numărul câștigător; (p.ext.) denumire dată jocului care se practică la această instalație.
- instrument format dintr-o rotiță de metal cu margine dințată, care se folosește la desenarea tiparelor de stofă, la tăierea aluatului etc.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online