târtan
Vezi și : tartan, Tartan, tårtan |
Etimologie
Din germană Untertan („supus austriac”) (Philippide, Principii, 157; Borcea, 215), unde un a fost tratat ca articol indefinit, confer omidă, strachină.
Numele se explică prin faptul că evreii erau considerați persoane străine până în 1878, și în această calitate se bucurau de anumite privilegii. Conține o nuanță puternic depreciativă.
Pronunție
- AFI: /tɨr'tan/
Substantiv
Declinarea substantivului târtan | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | târtan | târtani |
Articulat | târtanul | târtanii |
Genitiv-Dativ | târtanului | târtanilor |
Vocativ | târtanule | târtanilor |
Sinonime
Traduceri
evreu (drepreciativ)
|
|
Etimologie
Etimologie necunoscută. Probabil în legătură cu tătar, confer tărtan (formă învechită).
Substantiv
Declinarea substantivului târtan | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | târtan | târtani |
Articulat | târtanul | târtanii |
Genitiv-Dativ | târtanului | târtanilor |
Vocativ | târtanule | târtanilor |
- (bot.) (Crambe tataria) plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina mare, foarte ramificată și cu flori albe.
Sinonime
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online