togă
Etimologie
Din latină toga.
Pronunție
- AFI: /'to.gə/
Substantiv
Declinarea substantivului togă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | togă | togi |
Articulat | toga | togile |
Genitiv-Dativ | togii | togilor |
Vocativ | togă | togilor |
- mantie largă și lungă, fără mâneci, pe care o purtau romanii peste tunică, înfășurată pe corp, pornind de la umărul stâng și lăsând descoperit brațul și umărul drept.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online