tronco
Vezi și : Tronco |
(galego)
Etimologie
Din latină trŭncus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
tronco m., troncos pl.
Referințe
(italiano)
Etimologie
Din latină trŭncus.
Pronunție
- AFI: /'tronko/
Adjectiv
Declinarea adjectivului tronco | ||
Singular | Plural | |
Masculin | tronco | tronchi |
Feminin | tronca | tronche |
Sinonime
- 1: mozzato, mutilato
- 2: interrotto, incompleto
Locuțiuni
Substantiv
tronco m., tronchi pl.
- (bot.) trunchi; (p. ext.) butuc, butură
- (anat.) trunchi, talie, tors
- (geom.) trunchi (de con, de piramidă)
- (p. ext.) bucată, porțiune, parte, fâșie
- Tronco ferroviario.
Sinonime
- 1: (bot.) fusto
- 3: tratto, diramazione
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- per pesanti gravami, meglio tronco che rami
- quando il tronco ha fatto il nodo, non s'addrizza in alcun modo
Etimologie
Din troncare.
Verb
Referințe
Etimologie
Din latină trŭncus.
Pronunție
Substantiv
tronco m., troncos pl.
- (bot.) trunchi
- (anat.) trunchi, talie, tors
- (p. ext.) ramură mare, creangă mare
- (geom.) trunchi (de con, de piramidă)
- (spec.) butuc (ca instrument de tortură)
- (ist., în Brazilia) un loc unde se aduceau sclavii pentru a fi flagelați
Sinonime
Cuvinte apropiate
Referințe
(español)
Etimologie
Din latină trŭncus.
Pronunție
- AFI: /'tɾoŋ.ko/
Substantiv
tronco m., troncos pl.
- (bot.) trunchi
- (anat.) trunchi, talie, tors
- (geom.) trunchi (de con, de piramidă)
- (fam., în Spania) amic, prieten, coleg, tip
Sinonime
- 4: tron