usnă

română

Etimologie

Din slavă (veche) ustĩna.

Pronunție

• AFI: /'us.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului usnă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	usnă	usne
Articulat	usna	usnele
Genitiv-Dativ	usnei	usnelor
Vocativ	usnă	usnelor

1. (pop.) marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză.
2. marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot.
3. marginea de sus a unei luntre.
4. ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus).
5. parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• anus
• suna

Referințe

• DEX '98 via DEX online