șleau
română
Variante
Etimologie
Din poloneză szlak, ucraineană шлях (šljah).
Pronunție
- AFI: /ʃle̯aw/
Substantiv
| Declinarea substantivului șleau | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șleau | șleauri |
| Articulat | șleaul | șleaurile |
| Genitiv-Dativ | șleaului | șleaurilor |
| Vocativ | șleaule | șleaurilor |
- drum de țară natural, neamenajat, bătătorit de căruțe.
- (rar) firul unei ape curgătoare.
Expresii
- A vorbi (sau a spune) pe șleau = a vorbi deschis, fără înconjur
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din ucraineană шлeя (šleja).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului șleau | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șleau | șleauri |
| Articulat | șleaul | șleaurile |
| Genitiv-Dativ | șleaului | șleaurilor |
| Vocativ | șleaule | șleaurilor |
- fiecare dintre cele două curele groase, funii sau lanțuri care se prind de pieptul hamului și se leagă de crucea căruței sau a trăsurii trase de un animal; trăgătoare, ștreang.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din germană Schlehe.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului șleau | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șleau | șleauri |
| Articulat | șleaul | șleaurile |
| Genitiv-Dativ | șleaului | șleaurilor |
| Vocativ | șleaule | șleaurilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online