afinare
Etimologie
Din a afina.
Pronunție
- AFI: /a.fi'na.re/
Substantiv
Declinarea substantivului afinare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | afinare | afinări |
Articulat | afinarea | afinările |
Genitiv-Dativ | afinării | afinărilor |
Vocativ | afinareo | afinărilor |
- acțiunea de a afina; afinaj.
- proces de îndepărtare a impurităților dintr-un metal sau dintr-un aliaj.
- perioadă din procesul de elaborare a oțelului, în care se produce oxidarea elementelor însoțitoare și se îndepărtează oxizii rezultați.
- operație de purificare a zahărului brut, premergătoare decolorării și rafinării.
- eliminarea completă a gazelor produse în topitura de sticlă pentru a se realiza omogenizarea acesteia.
Sinonime
- 1: afinaj
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online