română

Etimologie

Din a + sfânt.

Pronunție

  • AFI: /as.fin'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
asfinți
Infinitiv a asfinți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să asfințească
Participiu asfințit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre aștri) a apune, a scăpăta.
  2. (v.intranz.) (fig.) a merge spre declin.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe