călire
română
Etimologie
Din a căli.
Pronunție
- AFI: /kə'li.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului călire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | călire | căliri |
| Articulat | călirea | călirile |
| Genitiv-Dativ | călirii | călirilor |
| Vocativ | călire | călirilor |
- acțiunea de a (se) căli.
- tratament termic al oțelului, care constă în încălzirea piesei la o temperatură superioară punctului de transformare, urmată de răcirea ei bruscă într-un mediu gazos, lichid sau granular, în vederea măririi durității, mai ales a stratului superficial.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online