Etimologie

Origine disputată.

Pate din bulgară грабя (grabja), dar sensul lipsește o derivație slavă. Sensul confer latină rapidus de la rapere.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se)
Infinitiv a (se)
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă)
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se)
Participiu '
Conjugare '
  1. (v.refl., intranz. și tranz.) a acționa sau a face pe cinevaacționeze (mai) repede; a-și iuți sau a face să-și iuțească mișcările, mersul.
    Se grăbește să ajungă la timp.
  2. (v.tranz.) a face ca o treabă, un fenomen etc. să se întâmple, să se săvârșească mai repede; a urgenta, a zori, a iuți, a accelera, a devansa.
    Se grăbește a trimite mandatul.
    A grăbit muncile agricole.
  3. (v.refl.) a acționa, a face ceva prea în grabă și fără prea multă chibzuială; a se pripi.
    Te rog să nu te grăbești în luarea deciziei.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe