pricepe
Etimologie
Din latină percĭpĕre.
Pronunție
- AFI: /priˈʧe.pe/
Verb
Conjugarea verbului (se) pricepe | |
Infinitiv | a (se) pricepe |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) pricep |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) priceapă |
Participiu | priceput |
Conjugare | III |
- (v.tranz.) a înțelege, a pătrunde ceva cu mintea.
- Pur și simplu nu pricep cum a dispărut.
- (v.refl.) (reg.) a se dumeri, a se lămuri (asupra unui lucru).
- (v.refl.) a avea cunoștințe într-o materie, într-un domeniu; a dovedi iscusință, îndemânare, experiență într-o acțiune, într-o situație; a fi capabil, în stare să facă ceva.
- Pricepi franceza?
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a înțelege; a pătrunde
|
|