satir

română

Etimologie

Din franceză satyre < latină Satyrus.

Pronunție

• AFI: /sa'tir/

Substantiv

Declinarea substantivului satir
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	satir	satiri
Articulat	satirul	satirii
Genitiv-Dativ	satirului	satirilor
Vocativ	satirule	satirilor

1. fiecare dintre divinitățile rustice din mitologia greacă, reprezentată printr-o ființă cu corp omenesc acoperită cu păr, cu coarne și picioare de țap (sau de cal), care personifica instinctele brutale.
2. epitet dat unui om cinic și desfrânat.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aștri
• răsti
• sărit
• stria

Referințe

• DEX '98 via DEX online