valet
Vezi și : válet |
Etimologie
Din franceză valet.
Pronunție
- AFI: /va'let/
Substantiv
Declinarea substantivului valet | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | valet | valeți |
Articulat | valetul | valeții |
Genitiv-Dativ | valetului | valeților |
Vocativ | valetule | valeților |
- servitor la casele boierești (aflat în serviciul personal al stăpânului); fecior, lacheu.
- fiecare dintre cele patru cărți de joc, reprezentând figura unui cavaler; fante.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
(English)
Etimologie
Din franceză medie valet < latină medie vallettus
Pronunție
Substantiv
valet, pl. valets
- valet, fecior, lacheu
- valet, servitor
- (sport; wrestling profesional) luptătoare care acționează fie ca administratoare, fie ca însoțitoare personală, adesea folosită pentru a atrage membrii de sex masculin ai publicului
- (spec.) însoțitoare, șaperon
- (spec.) persoană angajată să parcheze mașini
- I asked the valet to bring me my car.
- (spec.) suport de haine
- (spec.) gen de băț cu vârf de fier
Sinonime
- 1: (înv.) butler, gentleman's gentleman
Cuvinte compuse
Verb
Conjugarea verbului to valet | |
Infinitiv | to valet |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
valets |
Trecut simplu | valeted |
Participiu trecut | valeted |
Participiu prezent | valeting |
- a servi (pe cineva) ca valet
- (mai ales în Anglia și Irlanda) a îngriji o mașină
- (mai ales în SUA) a lăsa mașina cu persoana care parchează mașini
Sinonime
- 1: serve