Variante de scriere Vezi și : válet

Etimologie

Din franceză valet.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
valet
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ valet valeți
Articulat valetul valeții
Genitiv-Dativ valetului valeților
Vocativ valetule valeților
  1. servitor la casele boierești (aflat în serviciul personal al stăpânului); fecior, lacheu.
  2. fiecare dintre cele patru cărți de joc, reprezentând figura unui cavaler; fante.


Traduceri

Referințe





(English)

Etimologie

Din franceză medie valet < latină medie vallettus

Pronunție

  • (Anglia) AFI: /ˈvæleɪ/, /ˈvælɪt/
  • (SUA) AFI: /ˈvæleɪ/, /væˈleɪ/


Substantiv

valet, pl. valets

  1. valet, fecior, lacheu
  2. valet, servitor
  3. (sport; wrestling profesional) luptătoare care acționează fie ca administratoare, fie ca însoțitoare personală, adesea folosită pentru a atrage membrii de sex masculin ai publicului
  4. (spec.) însoțitoare, șaperon
  5. (spec.) persoană angajatăparcheze mașini
    I asked the valet to bring me my car.
  6. (spec.) suport de haine
  7. (spec.) gen de băț cu vârf de fier

Sinonime

Cuvinte compuse


Verb


Conjugarea verbului
to valet
Infinitiv to valet
Prezent simplu
pers. 3 sg.
valets
Trecut simplu valeted
Participiu trecut valeted
Participiu prezent valeting
  1. a servi (pe cineva) ca valet
  2. (mai ales în Anglia și Irlanda) a îngriji o mașină
  3. (mai ales în SUA) a lăsa mașina cu persoana care parchează mașini

Sinonime

Referințe