română

Variante

Etimologie

Creație expresivă având la bază probabil o rădăcină onomatopeică *zdranț, care imită zgomotul produs la ruperea unei țesături. Confer zdrang, zdrâng, cranț, cronț.

Relația care s-a vrut stabilită cu slavă (veche) sŭdranica, din sŭdrati („a rupe”) (confer draniță), este posibilă, fără a fi însă necesară.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
zdreanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zdreanță zdrențe
Articulat zdreanța zdrențele
Genitiv-Dativ zdrenței zdrențelor
Vocativ zdreanță zdrențelor
  1. bucată ruptă, sfâșiată dintr-o pânză sau dintr-un obiect de pânză; haină, rufă sau pânză veche, ruptă.
  2. (fig.) (fam.) om de nimic; lepădătură, secătură.
  3. (la pl.) un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă, care se fierbe în supă în bucățele mici.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe