arboret
Etimologie
Din latină arboretum.
Pronunție
- AFI: /ar.bo'ret/
Substantiv
Declinarea substantivului arboret | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | arboret | arboreturi |
Articulat | arboretul | arboreturile |
Genitiv-Dativ | arboretului | arboreturilor |
Vocativ | - | - |
- (bot.) porțiune de pădure caracterizată printr-o vegetație omogenă, deosebită de restul pădurii din jur.
- (bot.) teren plantat cu numeroase specii de arbori și arbuști și destinat studiului condițiilor lor de dezvoltare.
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
teren plantat cu numeroase specii de arbori și arbuști
|
|
Etimologie
Din italiană arboretto.
Substantiv
Declinarea substantivului arboret | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | arboret | arboreți |
Articulat | arboretul | arboreții |
Genitiv-Dativ | arboretului | arboreților |
Vocativ | ' | ' |
- (mar.) partea superioară a catargului.
Cuvinte apropiate
Vezi și
cuvinte corelate
Traduceri
partea superioară a unui catarg
|