fermoar

română

Etimologie

Din franceză fermoir.

Pronunție

• AFI: /fer'mo̯ar/

Substantiv

Declinarea substantivului fermoar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fermoar	fermoare
Articulat	fermoarul	fermoarele
Genitiv-Dativ	fermoarului	fermoarelor
Vocativ	fermoarule	fermoarelor

1. dispozitiv pentru încheiat obiecte de îmbrăcăminte, genți, serviete etc., format din două șiruri de lame (fixate pe o șuviță de pânză, de piele etc.) așezate față în față și care se îmbucă reciproc cu ajutorul unei mici piese, făcute să lunece între ele.
2. închizător de os, de metal etc. la un colier, la un album etc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reforma

Referințe

• DEX '98 via DEX online