obrăzar

română

Etimologie

Din obraz + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /o.brə'zar/

Substantiv

Declinarea substantivului obrăzar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	obrăzar	obrăzare
Articulat	obrăzarul	obrăzarele
Genitiv-Dativ	obrăzarului	obrăzarelor
Vocativ	obrăzarule	obrăzarelor

1. plasă deasă de sârmă sau sac de pânză cu care stuparul își acoperă fața pentru a o acoperi de înțepăturile albinelor.
2. mască metalică cu care se acoperă fața pentru a o proteja în unele sporturi (lupte, sabie, floretă etc.).
3. (reg.) țesătură albă, subțire și rară, cu care se acoperă fața (uneori și trupul) mortului.
4. (pop.) mască.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• abrazor

Referințe

• DEX '98 via DEX online