ramificație

română

Etimologie

Din franceză ramification.

Pronunție

• AFI: /ra.mi.fi'ka.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului ramificație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ramificație	ramificații
Articulat	ramificația	ramificațiile
Genitiv-Dativ	ramificației	ramificațiilor
Vocativ	ramificație	ramificațiilor

1. formare a ramurilor laterale la tulpinile și rădăcinile plantelor; ramificare.
2. (concr.) parte desfăcută dintr-un întreg; ramură, braț.
3. despărțitură, subdiviziune, subîmpărțire.
4. locul de separare a unei căi de circulație, a unor conducte etc. în două sau în mai multe ramuri; (fiecare dintre) despărțiturile (secundare) formate prin această separare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online