rozător
![]() |
Etimologie
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului rozător | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | rozător | rozătoare |
Articulat | rozătorul | rozătoarele |
Genitiv-Dativ | rozătorului | rozătoarelor |
Vocativ | rozătorule | rozătoarelor |
- (zool.) (la pl.) ordin de mamifere caracterizate prin lipsa caninilor și printr-o mare dezvoltare a dinților incisivi, cu ajutorul cărora aceste animale pot roade; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin.
Cuvinte apropiate
Vezi și
vedeți și
Traduceri
ordin de mamifere
|
|
Adjectiv
Vezi și
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online