strigoi

română

Etimologie

Din strigă + sufixul -oi.

Pronunție

• AFI: /stri'goj/

Substantiv

Declinarea substantivului strigoi
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	strigoi	strigoi
Articulat	strigoiul	strigoii
Genitiv-Dativ	strigoiului	strigoilor
Vocativ	strigoiule	strigoilor

1. (în superstiții) sufletul unui om (mort sau viu) care s-ar transforma în timpul nopții într-un animal sau într-o apariție fantomatică, pricinuind neajunsuri celor pe care îi întâlnește; (p.ext.) om născut într-o zodie nefavorabilă, care s-ar afla în legătură cu diavolul și s-ar ocupa cu vrăji și cu farmece.
2. epitet dat unui om rău, ursuz sau unui bătrân cu apucături demodate.

Cuvinte derivate

• strigoaică
• strigoaie
• strigoiaș
• strigoime

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online