înghesui
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.ge.su'i/
Verb
| Conjugarea verbului (se) înghesui | |
| Infinitiv | a (se) înghesui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) înghesui |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) înghesuie |
| Participiu | înghesuit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) (despre ființe) a se îmbulzi, a se îngrămădi (într-un spațiu restrâns); a (se) ghemui.
- (v.tranz.) a băga, a vârî pe cineva sau ceva într-un loc strâmt.
- A înghesuit toate într-un sac.
- a înconjura pe cineva din toate părțile, limitându-i spațiul de mișcare.
Sinonime
- 1: îmbulzi, îngrămădi
- 2: burduși, ghemui, îndesa, îngrămădi, ticsi, (rar) tescui, (înv. și pop.) strâmtora, (reg.) bucși, (prin Transilv. și Mold.) bâcsi, (prin Mold.) bosoli, (Mold. și Transilv.) desăgi, (Mold.) găvozdi, (fig.) căptuși
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a se aduna în număr mare în-tr-un spațiu restrâns
|