M
Vezi și : Ṃ, m, ṃ |
Simbol
M
- (biochim.) simbol pentru metionină
- (chim.) simbol pentru concentrație molară
- (mat.) simbol matematic pentru numărul 1000 în sistemul roman de scriere a numerelor
M m
Etimologie
Din limba feniciană Mem, prin greacă antică Mu (Μ, μ), mai târziu prin latină. Poate inevitabil din limba egipteană.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului M | ||
m. și n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | M | M-uri |
Articulat | M-ul | M-urile |
Genitiv-Dativ | M-ului | M-urilor |
Vocativ | - | - |
- a șaisprezecea literă a alfabetului român.
- sunet notat cu această literă (consoană sonantă oclusivă nazală bilabială).
Vezi și
Literele alfabetului român |
---|
A · Ă · Â · B · C · D · E · F · G · H · I · Î · J · K · L · M · N · O · P · Q · R · S · Ș · T · Ț · U · V · W · X · Y · Z |
a · ă · â · b · c · d · e · f · g · h · i · î · j · k · l · m · n · o · p · q · r · s · ș · t · ț · u · v · w · x · y · z |