mamă
_-_Maternal_Admiration_(1869).jpg)
Etimologie
Din latină mamma.
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului mamă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mamă | mame |
| Articulat | mama | mamele |
| Genitiv-Dativ | mamei | mamelor |
| Vocativ | mamo | mamelor |
- femeie considerată în raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa.
- Dânsa e mama copilului.
- femela unui animal în raport cu puii ei.
- (la voc.) termen (afectuos) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau, p. ext. unei persoane mai tinere.
- Florico, mamă, să ne scrii!.
- (fig.) punct inițial al unui lucru; origine.
- Repetiția este mama învățăturii.
- (fig.) izvor, cauză.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Paronime
Locuțiuni
Expresii
- Vai de mama mea (sau a ta, a lui etc.) = vai de mine (sau de tine, de el etc.)
- (De) mama focului = grozav, strașnic, extraordinar
- La mama dracului = foarte departe
- De când mama m-a (sau te-a, l-a etc.) făcut = de când sunt (sau ești, este etc.) pe lume; de totdeauna
- De (sau pe) când era mama fată (mare) = de foarte multă vreme
- (pop.) A cere cât pe mă-sa = a pretinde un preț exagerat
- O mamă de bătaie = o bătaie strașnică
Traduceri
femeie considerată în raport cu copii ei
|
|