pink

engleză

(English)

Etimologie

De origine necunoscută. Poate din forma și culoarea florilor.

Pronunție

• AFI: /pɪŋk/

Substantiv

pink, pl. pinks

1. (culoarea) roz

   culoarea roz:

   culoarea roz:

   culoarea roz:

   culoarea roz:

   culoarea roz:

2. (bot.) garoafă

   This garden in particular has a beautiful bed of pinks.

3. (înv.) excelență, perfecțiune, impecabilitate

   Your hat, madam, is the very pink of fashion.

4. (spec.) jachetă stacojie, tradițională, purtată de vânătorii de vulpi
5. (fam., iht.) boiștean, crăiete
6. (fam., iht.) somon tânăr
7. (argou) persoană incultă, dar în orice caz relativ prosperă, care face parte din clasa de mijloc

Sinonime

• 2: (bot.) carnation, clove pink
• 3: excellence, perfection
• 4: hunting pink, scarlet

Cuvinte derivate

• pinkie
• pinko
• pinky

Cuvinte compuse

cuvinte compuse

clove pink fire pink hunting pink moss pink parlour pink pink bits pink-collar pink dollar pink elephants pink gin pink lady pink pound

pink salmon pink slip pink snapper pinking shears salmon pink sea pink shell pink shocking pink swamp pink tickle pink wild pink

Expresii

• in the pink
• pink of health
• strike me pink

Adjectiv

pink (comp. pinker, sup. pinkest)

1. roz, trandafiriu

   I planted a pink rose.

2. (despre vânătorilor de vulpi) stacojiu
3. care are conjunctivită
4. (ieșit din uz, pol.) care cochetează cu vederile de stânga
5. (fam.) homosexual, care aparține comunitatea homosexuală

   The pink economy.

Etimologie

Din engleza medie sau neerlandeză.

Substantiv

pink, pl. pinks

1. barcă îngustă

Etimologie

• Probabil din neerlandeza sau germana de jos.
• (despre motoare) Formație onomatopeică.

Verb

Conjugarea verbului to pink
Infinitiv	to pink
Prezent simplu pers. 3 sg.	pinks
Trecut simplu	pinked
Participiu trecut	pinked
Participiu prezent	pinking

1. (text.) a festona, a ajura
2. a împunge (cu sabia)
3. (despre motoare) a da rateuri

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary