respecta
Etimologie
Din franceză respecter.
Pronunție
- AFI: /res.pekˈta/
Verb
Conjugarea verbului (se) respecta | |
Infinitiv | a (se) respecta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) respect |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) respecte |
Participiu | respectat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima.
- (refl. recipr.) Se respectă unul pe altul.
- a acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija.
- (v.refl.) a-și păstra demnitatea.
- Și-a respectat învoiala.
- a nu păgubi, a cruța.
- a nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc.
- A respectat prescripțiile medicului.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a trata cu respect; a stima
|
|