toană
Etimologie
Confer a tuna.
Pronunție
- AFI: /'to̯a.nə/
Substantiv
Declinarea substantivului toană | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | toană | toane |
Articulat | toana | toanele |
Genitiv-Dativ | toanei | toanelor |
Vocativ | toană | toanelor |
- capriciu.
- criză, atac.
- stare de spirit, dispoziție.
- (fig.) mișcare repede, violentă.
- (precedat de „o”) interval de timp, răstimp (scurt).
- cantitate mică din ceva.
Locuțiuni
Expresii
- A-i veni (cuiva) o toană (sau toanele) = a-l apuca (pe cineva) năbădăile, furiile; a-i veni (pe neașteptate) cheful să facă ceva (neobișnuit)
- Toană de plâns = ropot, val, izbucnire de plâns
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din ucraineană, rusă тонeа (tonea).
Pronunție
- AFI: /'to̯a.nə/
Substantiv
Declinarea substantivului toană | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | toană | toane |
Articulat | toana | toanele |
Genitiv-Dativ | toanei | toanelor |
Vocativ | toană | toanelor |
- ocol făcut prin desfășurarea largă și completă a unui năvod, care prinde peștele înconjurându-l; loc (bogat în pește) unde se aruncă în acest fel năvodul.
- spărtură, gaură făcută în gheața unei ape, pentru a pescui sau pentru a scoate apă; copcă.
- timpul când peștele umblă după mâncare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online