română

Etimologie

Din slavă hvala < chvala.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
fală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fală invariabil
Articulat fala invariabil
Genitiv-Dativ falei invariabil
Vocativ ' '
  1. trufie, îngâmfare.
  2. motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva.
    El e fala țării noastre.
  3. strălucire, măreție.
  4. glorie, faimă, renume.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

  • (loc. vb.) (pop.) A-i fi cuiva fală (cu cineva sau cu ceva) = a se mândri (cu cineva sau cu ceva).


Traduceri

Referințe