română

Etimologie

Din verbul a intra.

Pronunție

  • AFI: /inˈtrat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
intrat
Singular Plural
Masculin intrat intrați
Feminin intrată intrate
Neutru intrat intrate
  1. care a trecut din afară înăuntru.
  2. care a trecut dintr-un loc deschis într-un loc închis.
  3. care are permisiunea de a intra.
  4. care are posibilitatea de a intra.
  5. care are dreptul de a intra.
  6. (înv.) care s-a apropiat de cineva.
  7. care a începutfrecventeze o societate.
  8. introdus.
  9. forțatîncapă în ceva.
  10. care s-a asociat cu cineva (în scopul săvârșirii unei fapte reprobabile).
  11. care a îmbrățișat o profesie.
  12. care s-a amestecat într-o afacere.
  13. care își începe participarea la ceva.
  14. care s-a implicat în ceva.
  15. aderat la o organizație, la o asociație.
  16. (despre un obiect ascuțit) înfipt în ceva.
  17. (despre idei) pătruns în conștiință.
  18. care s-a strecurat într-un spațiu închis.
  19. care a ajuns undeva.
  20. (mat.; înv.; despre numere) care se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.
  21. (despre materiale) care este necesar într-o anumită proporție sau cantitate pentru obținerea unui produs.
  22. care aparține la ceva.
  23. introdus într-o rubrică.
  24. (fin.; despre bani) înscris la rubrica de credit.
  25. (fin.; despre bani) adunat într-un cont.
  26. (despre informații) preluat în memoria calculatorului.
  27. (despre armate) care a ocupat un teritoriu străin.
  28. care a trecut examenul de admitere.
  29. care a ocupat un loc într-o unitate de învățământ.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • Intrat în gura satului (sau lumii) = care dă prilej de bârfe
  • (jur.) Intrat în posesie = care a obținut proprietatea și dreptul de folosință asupra unui obiect
  • Intrat în război (sau în luptă) = care a început (ostilitățile sau) participarea la un război
  • Intrat în sânge = care s-a transformat în act reflex
  • Intrat în serviciu = angajat într-un post; care începe efectuarea unei gărzi într-un spital sau într-o unitate militară
  • (jur.; despre legi, regulamente) Intrat în vigoare = care începe să fie pus în aplicare
  • Intrat în vorbă (sau în discuție) = care a început o conversație cu cineva
  • (despre materiale textile) Intrat la apă = care s-a micșorat după spălat
  • Intrat la stăpân = care s-a angajat în serviciul cuiva


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
intrat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ intrat intrate
Articulat intratul intratele
Genitiv-Dativ intratului intratelor
Vocativ intratule intratelor
  1. (rar) faptul de a intra; (concr.) intrare.


Traduceri

Etimologie

Din intra.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru intra.

Anagrame

Referințe