Etimologie

Din franceză agiter < latină agitare.

Pronunție

  • AFI: /a.dʒiˈta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) agita
Infinitiv a (se) agita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) agit
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) agite
Participiu agitat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) mișca repede încoace și încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa.
    Apele crescute se agită în matcă.
  2. (v.tranz.) a amesteca două sau mai multe substanțe prin clătinarea lor (într-un vas).
    A agita lichidul din eprubetă.
  3. (v.refl.) (fam.) a se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate, sub impulsul unor enervări.
    Nu te mai agiți atâta!
  4. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) frământa, a (se) zbuciuma.
  5. (v.tranz.) (fig.) a ridica masele (la revoltă), a ațâța, a răzvrăti.
    Masele se agită.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe