pajură

Emblemă: Pajură napoleoniană

română

Variante

• pajeră
• pajoră

Etimologie

Din ucraineană пажeра (pažera) „ființă lacomă, nesățioasă”.

Pronunție

• AFI: /'pa.ʒu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului pajură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pajură	pajuri
Articulat	pajura	pajurile
Genitiv-Dativ	pajurii	pajurilor
Vocativ	pajură	pajurilor

1. pasăre răpitoare mai mică decât vulturul, dar mult mai puternică și mai iute în mișcări decât acesta, cu cioc puternic și tăios, cu gheare lungi și ascuțite, care trăiește în regiunile de munte; acvilă, aceră (Aquila chrysaetos).
2. (în mitologia populară) pasăre uriașă, cu înfățișări variate, de obicei fioroase, înzestrată cu puteri miraculoase.
3. figură simbolică reprezentând o pajură sau vultur (cu unul sau două capete, de obicei cu aripile întinse), care servește ca semn convențional distinctiv pe stemele, steagurile, pecețile sau monedele unor țări; (p.ext.) stemă, emblemă având o asemenea figură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online